7 definiții pentru «boiangiu»   declinări

BOIANGÍU, boiangii, s. m. Vopsitor de textile. – Din tc. boyacı.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOIANGÍU ~i m. înv. Persoană specializată în vopsitul materialelor textile; vopsitor. /<turc. boyaci
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOIANGÍU, boiangii, s. m. Vopsitor de lână și țesături. – Tc. boyacı.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BOIANGÍU s. vopsitor. (~ la o boiangerie.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

boiangíu (boiangíi), s. m. – Vopsitor de textile. – Var. boi(e)ngiu, boiungiu. Mr. buiagi. Tc. boyaci (Șeineanu, II, 57), cf. ngr. μπογιαντζής, bg. boiadžija.Der. boiangerie, s. f. (vopsitorie; în Arg., sînge, hemoragie); boiangioaie, s. f. (plantă, grozamă); boiangioaică, s. f. (femeie care vopsește textile).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

boiangíu s. m., art. boiangíul; pl. boiangíi, art. boiangíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

boĭangíŭ m. (turc. boĭağy; ngr. bogĭantzis). Văpsitor. Văpselar. În est boĭen- și boin-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink