BOHOCIU sm. 🐙 Fluturaș de noapte, cu ochii scoși ceva afară din cap, cu trupul acoperit cu perișori lungi și deși, numit și „buhă-de-curechiu”, „sufletul-mortului”, etc. (Mamestra brassicae) 🖼 526).

bohoci sm [At: MARIAN, INS. 291 / Pl: ~ / E: nct] Fluture de noapte de mărime mijlocie, cu corpul acoperit cu perișori lungi și deși și cu aripile cenușii cu pete roșii Si: (pop) buhă-de-curechi, sufle, sufletul-mortului, sufletul-morților (Mamestra brassicae).

BUHĂ (pl. -he) sf. 1 🐦 = BUFNIȚĂ ¶ 2 Fig. Femeie cu părul nepieptănat, ciufulit ¶ 3 🐙 BUHA-CIUMEI STRIGĂ; – BUHĂ-DE -CURECHIU = BOHOCIU.

BOHOCI, bohoci, s. m. Fluturaș de noapte cu trupul acoperit cu perișori lungi și deși și cu aripioarele de dinainte cenușii cu pete roșii și albe (Mamestra brassicae).

bohócĭ V. buhocĭ.

buhócĭ și bohócĭ m., pl. tot așa (d. buhă. Cp. cu puhace și murgocĭ). Est. Un fel de fluture nocturn și omida luĭ (mamestra brássicae), care trăĭește pe varză ș.a.

bohoci s. m., pl. bohoci

bohoci s. m., pl. bohoci

bohoci s. m., pl. bohoci

Bohociu, Ioan (1874-1944), compozitor, n. în com. Crăiești, jud. Galați, prof. de muzică. A compus muzică vocal-simfonică (Cantată, concert religios), corală și vocală (heruvice, coruri: Doamne, auzi-mă, psalm-chinonic), precum și alte lucrări religioase.

BOHOCI s. (ENTOM.; Mamestra brassicae) (reg.) suflet, buhă-de-curechi.

BOHOCI s. (ENTOM.; Mamestra brassicae) (reg.) suflet, buhă-de-curechi.