bogdaproste [At: (a. 1746) MĂRGĂRITARE, ap. TDRG / V: (pop; reg) ~ta, -tă, -ti, bod~ ti, bod- / Pl: ~i -ști sf / E: bg бог да прости] (Pop) 1 i Cuvânt de mulțumire pentru cel care dă de pomană. 2 i (Îla) De ~ De pomană. 3 i (îal; d. lucruri) Prost. 4 i (îal; d. oameni) Stingher. 5 i (Îe) Ca un pui de ~ Prăpădit. 6 i (Fam; îe) A umple de ~ A ocări. 7 i (Îe) A se încărca de ~ A da de necaz. 8 snf Mulțumire (pentru o pomană). 9 i Cuvânt prin care se exprimă mulțumirea sufletească. 10 sf Stinghie care leagă picioarele mesei în partea de jos.

BOGDAPROSTE! pop. BODAPROSTE! sau BODAPROSTI! I. interj. Mulțumesc! mulțumim! (rostit în spec. de cerșetori cînd li se dă ceva de pomană): bogdaproste! cucoane, și Dumnezeu să primească (ISP.) ¶ 2 A zice ~, a mulțumi (lui Dumnezeu); a fi mulțumit: ziseră bodaprosti de o întîmplare ca asta (VLAH.). II. (pl. -tii,-te) sn. 1 Mulțumire (adresată de cel miluit: mîncă Ioaneș boierește și... zise crîșmăriței un bogdaproste (RET.); cerșitorind mila creștinilor și împărțind bogdaprostele în dreapta și în stîngă (NEGR.) ¶ 2 iron. A umplea de ~, a ocărî, a batjocori pe cineva, în loc de a-i mulțumi; puiu de ~, copil de cerșetor, slab, prăpădit: în ce hal mă găseam, ghemuit în desagă, ca un puiu de bogdaproste (CRG). [vsl. bogŭ-da-prostitĭ].

bodaproste sf vz bogdaproste

bodaprosti sf vz bogdaproste

bogdaprosta sf vz bogdaproste

bogdaprostă sf vz bogdaproste

bogdaprosti¹ sf vz bogdaproste

BODAPROSTE 👉 BOGDAPROSTE.

+bodaproste² (pop.) (rar) (desp. -da-pros-) s. n.