bogáci (-ce), s. n. – Biscuit, pesmet. – Var. bogace, pogace, (Bucov.) pohace. Mr. bugace, megl. pugace, istr. pogace. Este cuvînt intrat probabil în rom. pe căi diferite, din it. focaccia. Cf., pe de o parte, tc. boǵaça, ngr. μπογάτσα, și pe de altă parte bg., sb. pogača, mag. pogácsa.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bogáce, bogácĭ V. pogace.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink