14 definiții pentru bogătană

Explicative DEX

BOGĂTAN, -Ă, bogătani, -e, s. m. și f. (Depr.) Bogătaș (rural). – Bogat + suf. -an.

BOGĂTAN, -Ă, bogătani, -e, s. m. și f. (Depr.) Bogătaș (rural). – Bogat + suf. -an.

bocotan, ~ă a[1] vz bogătan

  1. Dar bogătan este încadrat morfologic ca smf. — gall

bogătan, ~ă [At: SADOVEANU, P. M. 107 / V: bocotan, ~ă, botocan, ~ă[1] smf / Pl: ~i, ~e / E: bogat + -an] 1-2 (Șdp) Bogătaș. 3 (Spc) Om cu vite, care negustorește produse din lapte.

  1. Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall

bocotan, -ă adj. v. bogătan.[1]

  1. Dar bogătan este încadrat morfologic ca s.m., s.f. gall

bogătan, -ă s.m., s.f. (deprec.) Bogătaș. • pl. -i, -e. și bocotan, -ă adj. /bogat + -an.

BOCOTAN, -A sm. f. Trans. Maram. Oaș. = BOGĂTAN: tîrgul fiind gata, bocotanul duce vaca la el (RET.).

BOGĂTAN sm. Trans. Bogătaș: Pe colea p’îngă pălan Mă ’ntîlnii c’un ~ (IK. -BRS.) [bogat].

BOGĂTAN, -Ă, bogătani, -e, s. m. și f. (Cu sens depreciativ) Bogătaș. V. chiabur. Sărăcia se ținea scai de noi, iar bogătanii își băteau joc de noi. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2711. Îs bogătani și oameni cu păcat. DUMITRIU, N. 167. A plecat fiindcă bogătanul îl muncea pînă la sleire. STANCU, D. 45.

BOGĂTAN, -Ă, bogătani, -e, s. m. și f. (Depr.) Bogătaș. – Din bogat + suf. -an.

Ortografice DOOM

bogăta (pop.) s. f., g.-d. art. bogătanei; pl. bogătane

bogăta (pop.) s. f., g.-d. art. bogătanei; pl. bogătane

bogăta s. f., g.-d. art. bogătanei; pl. bogătane

Sinonime

BOGĂTAN s. v. bogătaș.

bogătan s. v. BOGĂTAȘ.

Intrare: bogătană
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bogăta
  • bogătana
plural
  • bogătane
  • bogătanele
genitiv-dativ singular
  • bogătane
  • bogătanei
plural
  • bogătane
  • bogătanelor
vocativ singular
  • bogăta
  • bogătano
plural
  • bogătanelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bogătan, bogătanisubstantiv masculin
bogăta, bogătanesubstantiv feminin

  • 1. depreciativ Bogătaș (rural). DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM
    sinonime: bogătaș
    • format_quote Sărăcia se ținea scai de noi, iar bogătanii își băteau joc de noi. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2711. DLRLC
    • format_quote Îs bogătani și oameni cu păcat. DUMITRIU, N. 167. DLRLC
    • format_quote A plecat fiindcă bogătanul îl muncea pînă la sleire. STANCU, D. 45. DLRLC
    • format_quote Pe colea p’îngă pălan Mă ’ntîlnii c’un bogătan. (IK. -BRS.) CADE
    • format_quote Tîrgul fiind gata, bocotanul duce vaca la el. (RET.) CADE
etimologie:
  • Bogat + -an. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.