BOCLÚC s. n. v. bucluc.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOCLÚC s. n. v. bucluc.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

boclúc n., pl. urĭ (turc. bokluk, murdărie). Ceartă, scandal: acest om se ține numaĭ de boclucurĭ. Belea, neplăcere, încurcăturăȚ alt bocluc acuma! Pl. Bagaje: cu boclucurile pe drum. – Și bucluc și (Arg.) burluc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink