BOCĂNEÁLĂ, bocăneli, s. f. Bocănit. – Bocăni + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOCĂNEÁLĂ, bocăneli, s. f. Bocănit. – Din bocăni + suf. -eală.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BOCĂNEÁLĂ s. 1. v. bocănit. 2. v. bătaie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bocăneálă s. f., g.-d. art. bocănélii; pl. bocănéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink