boboși vb. IV. v. boboșa.

bobos, ~oasă [At: H IX, 35 / Pl: ~oși, ~oase / E: bob + -os] (Reg) 1 a (Rar) Plin de boabe. 2 a Cu fața aspră, de parcă ar fi compusă din boabe. 3 a Ca o boabă. 4 sfp Fructe din familia zmeurei.

boboș¹, ~oșă a [At: REV. CRIT. III, 89 / Pl: ~i, ~e / E: mg bobos tyúk] (Reg; mg) 1 Moțat și pintenat. 2 (Îs) Găină ~ă Cu pene multe și mari pe picioare și cu moț.

boboș², ~oașă a [At: LB / Pl: ~i, ~e / E: mg babos] (Trs; mgm) Pestriț.

boboș³ sm [At: LB / Pl: ~i / E: bob + -oș] (Atm; îppl) 1 Glob ocular Si: bulbuc, gogoașă. 2 Papilă.

boboș s.m. (reg.) Glob ocular. ♦ Papilă. • pl. -i. /bob¹ + -oș.

BOBOȘ sm. 🫀 Globul, bulbul ochiului [bob].

boboș (-șe), adj. – Pestriț, pătat, bălțat. Mag. babos (Loewe 91). În Trans., puțin folosit.

boboși, v.i. (reg.) A se umfla, a se bulbuca. ■ (top.) Bobojini, fânațe în Larga. ■ (onom.) Boboș(an), nume de familie în jud. Maram. – Din boboș „bulbuc, gogoașă” (MDA).

boboși, vb. intranz. – (reg.) A se umfla, a se bulbuca (Vișovan, 2002). ♦ (top.) Bobojini, fânațe în Larga. ♦ (onom.) Boboș, Boboșan, nume de familie (50 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din boboș „bulbuc, gogoașă” (< bob + suf. -oș) (MDA).

boboși, vb. intranz. – A se umfla, a se bulbuca (Vișovan 2002). Bobojini (top.), fânațe în Larga. – Din boboș „bulbuc, gogoașă”.

boboș, -oașă, boboși, -oașe, adj. (reg.) pestriț, pătat.