BÓBOTĂ s. f. v. bobot.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bóbotă f. pl. e (sîrb. bobota, ghicitoare). Vest. Dîrdoră, zbucium, agitațiune: a intervenit bobota măritișuluĭ și nu s’a maĭ interesat de plată (Rebr. 1, 265), în bobota necazurilor luĭ (2, 32).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BOBOTA, com. în jud. Sălaj; 4.266 loc. (1991).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink