BLAZÁRE s. f. Faptul de a (se) blaza. - V. blaza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BLAZÁRE s.f. Faptul de a (se) blaza; plictiseală. [< blaza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BLAZÁRE s. f. Faptul de a (se) blaza; plictiseală, dezgust.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

blazáre s. f., g.-d. art. blazării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. și tranz. A(-și) toci, a(-și) pierde sau a face să piardă intensitatea simțurilor și a emoțiilor; a (se) dezgusta, a deveni sau a face să devină indiferent. – Din fr. blaser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

A BLAZÁ ~éz tranz. A face să se blazeze. /<fr. blaser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE BLAZÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A deveni indiferent; a se dezgusta. /<fr. blaser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BLAZÁ vb. I. refl. A se plictisi, a se dezgusta de toate. ♦ tr. A face pe cineva incapabil de emoții, de impresii puternice; a face insensibil, indiferent la toate. [< fr. blaser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BLAZÁ vb. refl., tr. a (se) plictisi, a (se) dezgusta de toate, incapabil de emoții, indiferent. (< fr. blaser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină plictisit și dezgustat de toate sau de ceva. – Fr. blaser.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BLAZÁ vb. (livr.) a (se) dezabuza. (Viața l-a ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

blazá (blazéz, blazát), vb. – A deveni indiferent, a obosi. Fr. blaser.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

blazá vb., ind. prez. 1 sg. blazéz, 3 sg. și pl. blazeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

blazéz v. tr. (fr. blaser, de orig. neșt.). Slăbesc simțurile, tocesc gustu: destrăbălarea l-a blazat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink