BLANȘÁRE s. f. Operație de sterilizare, prin opărire, a alimentelor, folosită în industria conservelor. – Cf. fr. blanchir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BLANȘÁRE f. Proces tehnologic constând în opărirea legumelor și fructelor pregătite pentru conservare. /<fr. blanchir
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BLANȘÁRE s.f. Opărire a legumelor pregătite pentru conserve; blanșisare. [După fr. blanchiment].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BLANȘÁRE s. f. opărire a cărnii, a legumelor destinate preparării anumitor conserve. (< blanșa)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

blanșáre s. f., g.-d. art. blanșării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BLANȘÁ vb. tr. a supune operației de blanșare. (după fr. blanchir, germ. blanschieren)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

blanșá vb., ind. prez. 1 sg. blanșéz, 3 sg. și pl. blanșeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

BLANȘÁ, blanșez, vb. I. tranz. În gastronomie, a opări sau a fierbe scurt anumite alimente (în special legume), introducându-le în apă clocotindă (natur, sărată sau cu adaos de oțet) pentru a le „albi”, adică pentru a le păstra o culoare și o textură adecvată în vederea preparării propriu-zise; din fr. blanchir, germ. blanchieren.
Sursa: DGE (2003) | Adăugată de gal | Semnalează o greșeală | Permalink