BITÚȘCĂ, bituști, s. f. (Reg.) Cojoc scurt (cu mâneci) pe care-l poartă țăranii.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

bitúș(c)ă, bitúș(t)i, s.f. (reg.) cojocel, cojoc, sarică.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bitúșcă f. pl. ște, ștĭ și șce, șcĭ. Trans. Cojocel (pînă la șoldurĭ).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink