BIRJÁR, birjari, s. m. Vizitiu (și proprietar) al unei birje; droșcar, muscal². – Birjă + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIRJÁR ~i m. înv. Vizitiu (și posesor) al unei birje. /birjă + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BIRJÁR, birjari, s. m. Vizitiu (și proprietar) al unei birje. – Din birjă + suf. -ar.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BIRJÁR s. surugiu, vizitiu, (înv. și reg.) sechiraș, (reg.) droșcar, (Transilv.) cociș, (înv.) mânaș, veturin. (~ul a oprit caii.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

birjár s. m., pl. birjári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

birjár m. (d. birjă). Vizitiŭ de trăsură publică. – În est și berjar. V. muscal.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

a înjura ca un birjar / ca la ușa cortului / de mama focului / de toți sfinții expr. a înjura foarte urât.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink