BIRÉMĂ, bireme, s. f. Navă antică de război cu două rânduri de vâsle suprapuse. – Din fr. birème, lat. biremis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIRÉMĂ s.f. (Mar.) Galeră cu două rânduri de rame. [< fr. birème, it. bireme < lat. biremis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIRÉMĂ s. f. navă romană cu două rânduri de rame. (< fr. birème, lat. biremis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BIRÉMĂ, bireme, s. f. Navă antică propulsată cu două rânduri de rame. – Fr. birème (lat. lit. biremis).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

birémă s. f., g.-d. art. birémei; pl. biréme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

birémă f., pl. e (lat. birémis, d. remus, vîslă, ramă). Corabie antică cu doŭă rîndurĭ de rame de fiecare parte.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink