BIOXÍD, bioxizi, s. m. Oxid care conține doi atomi de oxigen. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. bioxyde.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIOXÍD ~zi m. v. DIOXID. /<fr. bioxyde
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BIOXÍD s.m. Compus chimic în a cărui moleculă intră doi atomi de oxigen pentru fiecare atom al celuilalt element. ◊ Bioxid de carbon = gaz incolor din atmosferă, care se formează prin arderea carbonului și a compușilor săi. [< fr. bioxyde].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIOXÍD s. m. compus chimic în a cărui moleculă intră doi atomi de oxigen pentru fiecare atom al celuilalt element; dioxid. ♦ ~ de carbon = gaz incolor în natură sau care se formează în procesele de oxidare a substanțelor organice, de fermentație etc. (< fr. bioxyde)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BIOXÍD, bioxizi, s. m. Compus chimic în care doi atomi de oxigen sunt combinați cu un atom al unui metal sau metaloid. [Pr.: bi-o-] – Fr. bioxyde.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BIOXÍD s. (CHIM.) 1. dioxid. 2. bioxid de azot = hipoazotidă; bioxid de carbon = anhidridă carbonică; bioxid de siliciu = silice; bioxid de sulf = anhidridă sulfuroasă, sulf volatil; bioxid de titan = alb de titan.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bioxíd s. m. (sil. bi-o-), pl. bioxízi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bioxíd n., pl. e (bi- și oxid). Chim. Oxid cu doŭă cantități de oxigen.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BIOXID DE CARBÓN s. v. acid carbonic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink