BIÓTIC, -Ă, biotici, -ce, adj. Referitor la viață, de viață. [Pr.: bi-o] – Din fr. biotique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIÓTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de viață; propriu vieții. [Sil. bi-o-] /<fr. biotique
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIÓTIC, -Ă adj. În legătură cu viața, de viață. // (În forma -biotic) element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) viață”, „biologic” (cf. fr. biotique, germ. biotisch].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIÓTIC1, -Ă I. adj. 1. referitor la activitatea vitală. 2. produs prin activitatea organismelor vii. II. s. f. ramură a biologiei, studiul diferitelor aspecte calitative ale organismelor. (< fr. biotique)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
-BIÓTIC2 elem. bio-.
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Biotic ≠ abiotic
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
biótic adj. m. (sil. bi-o-), pl. biótici; f. sg. biótică, pl. biótice
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink