BIODEGRADÁRE s. f. proces de descompunere, de distrugere a unui produs biodegradabil. (după fr. biodégradation)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
biodegradáre s. f., g.-d. art. biodegradării
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
biodegradáre s.f. (biol.) Degradare ca efect al acțiunii unor microorganisme ◊ „Specialiști din cadrul unei societăți petroliere franceze [...] au pus la punct un nou și economic procedeu de combatere a «mareelor negre» prin biodegradarea hidrocarburilor efectuată de microorganisme [...]” I.B. 13 II 84 p. 8 (din bio- + degradare; cf. engl. biodegradation; BD 1970)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIODEGRADÁRE (‹ bio + degradare) s. f. Proces de descompunere a substanțelor organice de către enzimele produse de organisme vii, în special bacterii și ciuperci microscopice. Prin b. se asigură ciclul elementelor în natură. Există și substanțe care nu se supun acestui proces (recalcitranță moleculară).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink