BIOASTRONAÚTICĂ s.f. Știință care studiază metodele pentru trimiterea oamenilor în cosmos. [< germ. Bioastronautik].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bioastronaútică s. f., g.-d. art. bioastronaúticii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIOASTRONAÚTIC, -Ă, bioastronautici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a biologiei care studiază condițiile vieții în cosmos. 2. Adj. De bioastronautică (1). [Pr.: bi-o-as-tro-na-u-] – Din germ. Bioastronautik, fr. bioastronautique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIOASTRONAÚTIC, -Ă I. adj. referitor la bioastronautică. II. s. f. știință care studiază reacțiile diferitelor organisme în timpul zborurilor cosmice; biocosmonautică. (< fr. bioastronautique, /II/ germ. Bioastronautik)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bioastronaútic adj. (sil. bi-o-a-stro-na-u-tic) → astronautic
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bioastronaútică s.f. (biol.) ◊ „Institutul de medicină aeronautică din Polonia – primul de acest fel din Europa – își serbează zilele acestea a 50-a aniversare. Institutul întâmpină jubileul desfășurând o activitate prodigioasă pe tărâmul bioastronauticii – un nou domeniu al cercetărilor biologice și medicale. Această nouă disciplină își propune ca obiectiv principal să ferească pe om de factorii care-i dăunează sănătății în timpul zborurilor cosmice.” Sc. 3 XI 78 p. 5 (din germ. Bioastronautik, fr. bioastronautique; DMC 1966; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink