6 definiții pentru bimolecular
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BIMOLECULAR, -Ă, bimoleculari, -e, adj. (Fiz., Chim.) Cu două molecule. – Din fr. bimoléculaire.
BIMOLECULAR, -Ă, bimoleculari, -e, adj. (Fiz., Chim.) Cu două molecule. – Din fr. bimoléculaire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
bimolecular, ~ă a [At: DEX2 / Pl:-e/ E: fr bimoléculaire] (Fiz; Chm) Cu două molecule.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bimolecular, -ă adj. (fiz.; chim.; despre reacții) În care intervin două molecule. • pl. -i, -e. /<fr. bimoléculaire.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BIMOLECULAR, -Ă adj. (Despre reacții chimice) În care intervin două molecule. [Cf. fr. bimoléculaire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BIMOLECULAR, -Ă adj. (despre reacții) în care intervin două molecule. (< fr. bimoléculaire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bimolecular adj. → molecular
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
bimolecular, bimolecularăadjectiv
- 1. Cu două molecule. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- bimoléculaire DEX '09 DEX '98 DN