2 intrări
16 definiții

Explicative DEX

bilea sf [At: CANTEMIR, IST. 115 / Pl: ~eli / E: ucr бигунки] (Îrg) 1 Fard alb. 2 Pudră albă. 3 (Spc) Carbonat de plumb.

BILEA (pl. -eli) sf. Mold. Suliman alb [rut. bililo + suf. -eală].

BILEA s. f. ghileală.

bileală (ghileală) f. Mold. dres, suliman.

bileálă f., pl. elĭ (rut. bililo, vsl. bĭelito, albeală). Vechĭ. Albeală, suliman alb, cerusă. – Azĭ nord și est numaĭ ghi-.

GHILEALĂ, ghileli, s. f. (Reg.) Faptul de a ghili; ghilit1. – Ghili + suf. -eală.

GHILEALĂ, ghileli, s. f. (Reg.) Faptul de a ghili; ghilit1. – Ghili + suf. -eală.

ghilea sf [At: DEX / Pl: ~eli / E: ghili + -eală] (Reg) Ghilire.

GHILEALĂ, ghileli, s. f. Suliman alb, pudră albă. Negustor de băcan, iruri, ghileală, sulimineală. CREANGĂ, P. 112. Pune fața la ghileală, Buze moi la rumineală Și sprîncene la cerneală, ALECSANDRI, P. P. 125. – Variantă: bilea s. f.

ghileală f. (ironic) pudră (CR.). [V. ghili].

ghileálă, V. bileală.

Ortografice DOOM

!bilea (reg.) s. f., g.-d. art. bilelii; pl. bileli visibility  de clarificat

ghilea (reg.) s. f., g.-d. art. ghilelii; pl. ghileli

ghilea (reg.) s. f., g.-d. art. ghilelii; pl. ghileli

ghilea s. f., g.-d. art. ghilelii; pl. ghileli

Arhaisme și regionalisme

bilea s.f. (înv.) pudră albă, suliman alb.

ghileală, ghileli, s.f. (reg.) 1. înălbire (a pânzei), ghilit. 1. pudră.

Intrare: bileală
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bilea
  • bileala
plural
  • bileli
  • bilelile
genitiv-dativ singular
  • bileli
  • bilelii
plural
  • bileli
  • bilelilor
vocativ singular
plural
ghileală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghilea
  • ghileala
plural
  • ghileli
  • ghilelile
genitiv-dativ singular
  • ghileli
  • ghilelii
plural
  • ghileli
  • ghilelilor
vocativ singular
plural
Intrare: ghileală
ghileală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghilea
  • ghileala
plural
  • ghileli
  • ghilelile
genitiv-dativ singular
  • ghileli
  • ghilelii
plural
  • ghileli
  • ghilelilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bilea
  • bileala
plural
  • bileli
  • bilelile
genitiv-dativ singular
  • bileli
  • bilelii
plural
  • bileli
  • bilelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bilea, bilelisubstantiv feminin

învechit regional
  • 1. Fard alb. MDA2 CADE
  • 2. Pudră albă. MDA2
  • 3. prin specializare Carbonat de plumb. MDA2
etimologie:

ghilea, ghilelisubstantiv feminin

  • 1. regional Faptul de a ghili; ghilit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ghilit
    • format_quote Negustor de băcan, iruri, ghileală, sulimineală. CREANGĂ, P. 112. DLRLC
    • format_quote Pune fața la ghileală, Buze moi la rumineală Și sprîncene la cerneală, ALECSANDRI, P. P. 125. DLRLC
etimologie:
  • Ghili + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.