bilbór (-ri), s. m. – Plantă, Trollius europaeus. – Var. bîlboare. Fr. boule d’or.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

BILBOR 1. Depr. intramontană, de baraj vulcanic, în Carpații Orientali, între M-ții Călimani (la NV), Giurgeului (la V și SV) și Bistriței (la E), la 950 m alt., drenată de cursul superior al Bistricioarei. Relief colinar și de terase. Expl. de turbă. Izv. minerale bicarbonatate-calcice. 2. Com. în jud. Harghita, pe Bistricioara; 2.951 loc. (1991). Expl. de turbă. Stațiune balneară cu ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, cu conținut bogat în fluor. Rezervație naturală floristică (mlaștina Pîrîul Dobreanului, 3,5 ha). Biserică de lemn (sec. 18).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink