BIGUDÍU, bigudiuri, s. n. Obiect de toaletă feminină, confecționat din metal, material plastic etc., în jurul căruia se răsucește o șuviță de păr pentru a o ondula. – Din fr. bigoudi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIGUDÍU ~ri n. Obiect de toaletă feminină în formă de tub mic (de metal sau de masă plastică), prevăzut cu elastic, servind la ondularea părului. [Sil. -gu-diu] /<fr. bigoudi
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIGUDÍU s.n. Mică tijă metalică sau din plastic pe care se răsucește o șuviță de păr pentru a-l ondula. [Pron. -diu. / < fr. bigoudi].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIGUDÍU s. n. mică tijă metalică pe care se răsucește părul pentru a-l ondula. (< fr. bigoudi)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIGUDÍU, bigudiuri, s. n. Vergea mică de metal, cu anumite dispozitive, în jurul căreia se răsucește o șuviță de păr pentru a o ondula. – Fr. bigoudi.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bigudíu s. n., art. bigudíul; pl. bigudíuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-i pune (cuiva) mintea pe bigudiuri expr. 1. a deruta, a zăpăci, a încurca. 2. a minți, a păcăli. 3. a cicăli, a sâcâi.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-și pune mintea pe bigudiuri expr. (șc.) a învăța pentru examene
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink