BIGEMINÁT, -Ă adj. 1. (despre frunze) cu pețiol comun divizat în două. 2. (despre puls) a cărui pulsație normală este urmată de o extrasistolă. 3. (despre golul unei ferestre, uși) divizat în patru părți. (< fr. bigéminé)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

bigeminát adj. m., pl. bigemináți; f. sg. bigeminátă, pl. bigemináte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink