BIFILÁR, -Ă, bifilari, -e, adj. 1. (Despre circuite) Format din două fire. 2. (Tehn.; despre cabluri electrice) Format din doi conductori separați. – Din fr. bifilaire, engl. biphilar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIFILÁR ~ă (~i, ~e) (despre circuite) Care este format din două fire; cu două fire. /<fr. bifilaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BIFILÁR, -Ă adj. (Despre circuite) Cu două fire. [< fr. bifilaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIFILÁR, -Ă adj. (despre circuite) cu doi conductori separați. ◊ (mec.; despre suspensii) cu două fire paralele. (< fr. bifilaire, engl. biphilar)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

bifilár adj. m., pl. bifilári; f. sg. bifiláră, pl. bifiláre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink