BIBERÓN, biberoane, s. n. Sticluță prevăzută cu un vârf de cauciuc în formă de sfârc, care servește la alăptarea artificială a sugarilor. ♦ (Impr.) Vârful de cauciuc în formă de mamelon al unui biberon. – Din fr. biberon.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIBERÓN ~oáne n. Sticlă mică prevăzută cu o tetină, servind la alăptarea artificială a sugacilor. /<fr. biberon
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIBERÓN s.n. Sticlă, vas care are la gură un sfârc de cauciuc; se folosește la hrănirea artificială a sugarilor. [< fr. biberon].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIBERÓN s. n. flacon având la gură o tetină, pentru sugari. (< fr. biberon)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIBERÓN, biberoane, s. n. Mic obiect de cauciuc, de forma unui sfârc (1), care se atașează la gura unui flacon și servește la alăptarea artificială a sugacilor. – Fr. biberon.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIBERÓN s. (rar) sugărice.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
biberón s. n., pl. biberoáne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
biberón n., pl. oane (fr. biberon, rudă cu lat. bibere, a bea). Șip din care prunciĭ, în lipsa mameĭ, sug lapte pin ajutoru uneĭ țevi de gumă.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
biberon, biberoane s. n. (er.) penis (ca obiect al inversiunii sexuale, al felației)
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink