opțiuni
  • info
9 definiții pentru biberet

Explicative DEX

BIBERET, bibereți, s. m. 1. Blăniță de culoare maro-roșcat imitând blana de biber, obținută prin sacrificarea mieilor carnabat de câteva luni. 2. Pluș de culoare gri sau maro, din lână sau din fibre sintetice, cu tușeu moale, folosit pentru gulere, căciuli etc. – Din germ. Biberet.

biberet sm [At: DEX2 / Pl: ~eți / E: ger Biberet] 1 Blăniță de culoare maro-roșcat imitând blana de biber (1), obținută prin sacrificarea mieilor carnabat de câteva luni. 2 Pluș moale gri sau maro, din lână sau fibre sintetice, folosit la gulere, căciuli etc.

biberet s.m. 1 Blăniță de culoare maro-roșcată imitînd blana de biber, obținută prin sacrificarea mieilor camabat de cîteva luni. 2 Pluș de culoare gri sau maro, din lînă sau din fibre sintetice, cu tușeu moale, folosit pentru gulere, căciuli etc. • pl. -ți. /<germ. Biberet.

BIBERET, bibereți, s. m. 1. Blăniță de culoare maro-roșcată imitând blana de biber, obținută prin sacrificarea mieilor carnabat de câteva luni. 2. Pluș de culoare gri sau maro, din lână sau din fibre sintetice, cu tușeu moale, folosit pentru gulere, căciuli etc. – Din germ. Biberet.

BIBERET s.n. Blăniță de miel de culoare maro-roșcată. ♦ Pluș de culoare gri sau maro, cu părul din lînă sau din fibre sintetice, folosit pentru garnituri de gulere, de manșete etc. [Cf. germ. Biberette].

BIBERET s. m. 1. blăniță de miel de culoare maro-roșcată. 2. pluș gri sau maro, cu părul din lână ori din fibre sintetice, folosit pentru garnituri de gulere, manșete etc. (< germ. Biberett)

Ortografice DOOM

!biberet s. n., pl. biberete

biberet s. m., pl. bibereți

biberet s. m., pl. bibereți

Intrare: biberet
biberet2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biberet
  • biberetul
  • biberetu‑
plural
  • biberete
  • biberetele
genitiv-dativ singular
  • biberet
  • biberetului
plural
  • biberete
  • biberetelor
vocativ singular —
plural —
biberet1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biberet
  • biberetul
  • biberetu‑
plural
  • bibereți
  • bibereții
genitiv-dativ singular
  • biberet
  • biberetului
plural
  • bibereți
  • bibereților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

biberet, biberetesubstantiv neutru

  • 1. Blăniță de culoare maro-roșcat imitând blana de biber, obținută prin sacrificarea mieilor carnabat de câteva luni. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DN MDN '00
  • 2. Pluș de culoare gri sau maro, din lână sau din fibre sintetice, cu tușeu moale, folosit pentru gulere, căciuli etc. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DN MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.