BETEȘÚG, beteșuguri, s. n. 1. (Pop.) Infirmitate, invaliditate. ♦ Fig. Defect moral; cusur. ♦ Fig. Defecțiune. 2. (Reg.) Boală. – Din magh. betegség.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BETEȘÚG ~uri n. 1) Neajuns fizic; infirmitate. 2) fig. Defect care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat sau a unui mecanism. 3) fig. Proces patologic care tulbură echilibrul normal al organismului; boală. /<ung. betegség
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BETEȘÚG, beteșuguri, s. n. 1. Infirmitate. ♦ Fig. Defect moral; cusur. 2. (Reg.) Boală. – Magh. betegség „boală”.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BETEȘÚG s. v. afecțiune, boală, cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, infirmitate, insuficiență, invaliditate, lacună, lipsă, maladie, meteahnă, nărav, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

beteșúg s. n., pl. beteșúguri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

beteșúg n., pl. urĭ (ung. betegség). Infirmitate.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink