BETATRÓN, betatroane, s. n. (Fiz.) Aparat de accelerare a electronilor. – Din fr. bêtatron.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BETATRÓN ~oáne n. fiz. Accelerator de particule, folosit pentru producerea unor electroni cu o mare energie cinetică. /<fr. bétatron
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BETATRÓN s.n. Accelerator de particule, folosit pentru producerea de electroni cu o mare energie cinetică. [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < fr. bétatron].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BETATRÓN s. n. accelerator ciclic de particule pentru accelerarea electronilor care imprimă energii foarte mari. (< fr. bétatron)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BETATRÓN, betatroane, s. n. Aparat folosit în tehnica nucleară pentru accelerarea electronilor. – Fr. bétatron.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

betatrón s. n. (sil. -tron), pl. betatroáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

BETATRÓN (‹ fr. {i}; beta + [elec]tron) s. n. Accelerator ciclic, utilizat în fizica nucleară pentru a imprima energii foarte mari electronilor. Primul b. a fost construit în 1941, de fizicianul amaerican D.W. Kerst.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink