opțiuni
  • info
3 intrări
18 definiții

Explicative DEX

bes (mă) a -șí v. refl. (lat. vĭssire și bĭssire, vir. vessir. – Se conj. cu ĭes). Est. Triv. Emit gazurĭ pin orificiu anal. – În vest bă-.

BĂȘI, bășesc, vb. IV. Refl. și intranz. A elimina gaze intestinale prin anus. – Lat. vissire.

băși vr [At: ANON. CAR. / V: (reg) beși / Pzi: (p. 1) băs și (rar) -șesc, (p. 2) beși, (p. 3) bese / E: ml vissire] (Pfm) A elimina gaz intestinal prin anus.

beș sm [At: DA ms / Pl: ~i / E: nct] 1 (Pop) Bășină. 2 (Bot; îs) -ul-calului Gogoașă (Lycopordon bovista). 3 (Arg) Anus. 4 (În limbajul copiilor) Minge.

beși v vz băși

băși vb. IV. refl., intr. (pop.) A elimina gaze intestinale prin anus. • prez.ind. -esc. și beși vb. IV. /lat. vĭssīre.

beș s.m. 1 (pop.) Bășină. 2 Compus: (bot.; reg.) beșul-calului = gogoașă (Lyscopordon bovista). 3 (arg.) Anus. 4 (în limbajul copiilor) Minge. • pl. -i. /de la beșină, prin derivare regresivă.

beși vb. IV. v. băși.

BĂȘI vb. intr. și refl. vulg. A da o bășină; proverb: capra bese și oaia pate rușinea, cei mici, cei săraci sînt de multe ori făcuți vinovați și pedepsiți pentru faptele săvîrșite de cei mari sau de cei bogați [lat. vulg. *bĭssīre].

BEȘI – BĂȘI.

Ortografice DOOM

beși (= băși) vb. (tip flexiune 319)

Etimologice

băși (băs, bășit), vb. – A face vînturi, a se pîrțîi. – Mr. bes, megl. bișǫri. Lat. vĭssῑre (Pușcariu 186; REW 9382; Candrea-Dens., 138; DAR); cf. it. viscia, v. fr. vessir, fr. vesse, it. bessa. V. bășină. Se conjugă și la forma incoativă, bășesc. – Der. beșniță, s. f. (mușama, scutec).

BĂȘI, băs, vb. IV. Refl. A elimina gazele din intestin. [conjug. și bășesc, după DER] (din lat. vĩssīre)

Enciclopedice

BES, zeu egiptean, paznicul casei, al viselor bune, al veseliei și copilăriei. Reprezentat ca un pitic cu aspect grotesc, zîmbitor.

Argou

băși, bășesc v. r. (pop., vulg.) a elimina gaze intestinale

beși de-aici! expr. (adol., vulg.) pleacă!, cară-te!

Sinonime

BĂȘI vb. v. pârțâi.

băși vb. v. PÎRȚÎI.

Intrare: Bes
nume propriu (I3)
  • Bes
Intrare: băși
verb (V402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băși
  • bășire
  • bășit
  • bășitu‑
  • bășind
  • bășindu‑
 singular plural
  • bășește
  • bășiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bășesc
 (să)
  • bășesc
  • bășeam
  • bășii
  • bășisem
a II-a (tu)
  • bășești
 (să)
  • bășești
  • bășeai
  • bășiși
  • bășiseși
a III-a (el, ea)
  • bășește
 (să)
  • bășească
  • bășea
  • băși
  • bășise
plural I (noi)
  • bășim
 (să)
  • bășim
  • bășeam
  • bășirăm
  • bășiserăm
  • bășisem
a II-a (voi)
  • bășiți
 (să)
  • bășiți
  • bășeați
  • bășirăți
  • bășiserăți
  • bășiseți
a III-a (ei, ele)
  • bășesc
 (să)
  • bășească
  • bășeau
  • bășiră
  • bășiseră
verb (V319)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băși
  • beși
  • bășire
  • beșire
  • bășit
  • beșit
  • bășitu‑
  • beșitu‑
  • bășind
  • beșind
  • bășindu‑
  • beșindu‑
 singular plural
  • bese
  • beasă
  • bășiți
  • beșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băs
  • bes
 (să)
  • băs
  • bes
  • bășeam
  • beșeam
  • bășii
  • beșii
  • bășisem
  • beșisem
a II-a (tu)
  • beși
 (să)
  • beși
  • bășeai
  • beșeai
  • bășiși
  • beșiși
  • bășiseși
  • beșiseși
a III-a (el, ea)
  • bese
  • besă
 (să)
  • bese
  • beasă
  • bășea
  • beșea
  • băși
  • beși
  • bășise
  • beșise
plural I (noi)
  • bășim
  • beșim
 (să)
  • bășim
  • beșim
  • bășeam
  • beșeam
  • bășirăm
  • beșirăm
  • bășiserăm
  • bășisem
  • beșiserăm
  • beșisem
a II-a (voi)
  • bășiți
  • beșiți
 (să)
  • bășiți
  • beșiți
  • bășeați
  • beșeați
  • bășirăți
  • beșirăți
  • bășiserăți
  • bășiseți
  • beșiserăți
  • beșiseți
a III-a (ei, ele)
  • băs
  • bese
  • besă
 (să)
  • bese
  • beasă
  • bășeau
  • beșeau
  • bășiră
  • beșiră
  • bășiseră
  • beșiseră
verb (V402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • beși
  • beșire
  • beșit
  • beșitu‑
  • beșind
  • beșindu‑
 singular plural
  • beșește
  • beșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • beșesc
 (să)
  • beșesc
  • beșeam
  • beșii
  • beșisem
a II-a (tu)
  • beșești
 (să)
  • beșești
  • beșeai
  • beșiși
  • beșiseși
a III-a (el, ea)
  • beșește
 (să)
  • beșească
  • beșea
  • beși
  • beșise
plural I (noi)
  • beșim
 (să)
  • beșim
  • beșeam
  • beșirăm
  • beșiserăm
  • beșisem
a II-a (voi)
  • beșiți
 (să)
  • beșiți
  • beșeați
  • beșirăți
  • beșiserăți
  • beșiseți
a III-a (ei, ele)
  • beșesc
 (să)
  • beșească
  • beșeau
  • beșiră
  • beșiseră
Intrare: beș
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beș
  • beșul
plural
  • beși
  • beșii
genitiv-dativ singular
  • beș
  • beșului
plural
  • beși
  • beșilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băși, bășescverb

  • 1. A elimina gaze intestinale prin anus. DEX '09 MDA2 DEXI CADE
    sinonime: pârțâi
    • format_quote (Proverb) Capra bese și oaia pate rușinea = cei mici, cei săraci sunt de multe ori făcuți vinovați și pedepsiți pentru faptele săvârșite de cei mari sau de cei bogați. CADE
etimologie:

beș, beșisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „bes” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1