BELIGERÁNȚĂ s. f. Situația în care se află un beligerant; stare de război. – Din fr. belligérance.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BELIGERÁNȚĂ f. 1) Situație de beligerant. 2) Stare de război. /<fr. belligerance
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BELIGERÁNȚĂ s.f. Calitate de beligerant; stare de război. [< fr. belligérance].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BELIGERÁNȚĂ s. f. calitatea de beligerant; stare de război. (< fr. belligérance)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

beligeránță s. f., g.-d. art. beligeránței
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink