BELICÓS, -OÁSĂ, belicoși, -oase, adj. (Livr.) Care are o atitudine războinică, bătăioasă, agresivă; amenințător. – Din. lat. bellicosus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BELICÓS, -OÁSĂ adj. (Peior.) Războinic, agresiv; amenințător. [< lat. bellicosus, cf. it. bellicoso].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BELICÓS, -OÁSĂ adj. războinic, agresiv; amenințător. (< lat. bellicosus, fr. belliqueux)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BELICÓS, -OÁSĂ, belicoși, -oase, adj. Războinic, agresiv. – Lat. lit. bellicosus.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BELICÓS adj. v. agresiv, bătăios, brutal, coleric, dur, impulsiv, iute, militarist, nestăpânit, provocator, războinic, violent.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Belicos ≠ pacific, pașnic
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

belicós adj. m., pl. belicóși; f. sg. belicoásă, pl. belicoáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

belicós, -oásă adj. (lat. bellicosus). Iubitor de războĭ, războĭnic: popor belicos. Adv. A vorbi belicos.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink