BÉLFER, belferi, s. m. (Reg., fam. sau depr.) 1. Învățător; profesor. 2. Om care se lăfăiește în lux și bogăție. – Din idiș Belfer (= germ. Beihelfer).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BÉLFER ~i m. rar 1) Învățător lipsit de valoare; învățătoraș; dăscălaș. 2) Persoană care trăiește în lux și bogăție; om care se lăfăiește în bine. /<idiș Belfer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BÉLFER, belferi, s. m. (Reg.; fam. sau depr.) 1. Învățător, dascăl; profesoraș, dăscălaș. 2. Om care se lăfăiește în lux și bogăție; p. ext. termen injurios la adresa cuiva. – Germ. -evr. Belfer (= germ. Beihelfer).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BÉLFER s. v. dascăl, institutor, învățător, profesor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bélfer (bélferi), s. m. – Profesor. Germ. Beihelfer „asistent”, prin intermediul pronunțării iudaice Belfer (Borcea 178).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bélfer s. m., pl. bélferi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bélfer m. (germ. behelfer, saŭ beihefler, ajutător, pron. de Jidanῑ belfer). Iron. Profesor de școală jidănească. Profesoraș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

belfer, belferi s. m. profesor
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink