BELADÓNĂ, beladone, s. f. (Bot.) Mătrăgună. ♦ Medicament făcut din frunzele și rădăcinile acestei plante. – Din fr. belladone.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BELADÓNĂ ~e f. 1) Plantă erbacee otrăvitoare, cu flori brune-violete și cu fructe negre lucioase, întrebuințate în medicină; mătrăgună. 2) Preparat farmaceutic, obținut din acestă plantă. Extract de ~. [G.-D. beladonei] /<fr. belladone
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BELADÓNĂ s.f. Mătrăgună. ♦ Medicament preparat din frunzele acestei plante. V. atropină. [< fr. belladone, cf. it. belladonna].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BELADÓNĂ s. f. 1. plantă cu flori brune-violete și fructe negre care conține diverși alcaloizi (atropina etc.); mătrăgună. 2. medicament preparat din rădăcinile și din frunzele acestei plante. (< fr. belladone, it. belladonna)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BELADÓNĂ, beladone, s. f. Mătrăgună. ♦ Preparat farmaceutic făcut din foile acestei plante. – Fr. belladone.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BELADÓNĂ s. v. mătrăgună.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
beladónă s. f., g.-d. art. beladónei; pl. beladóne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
beladónă f., pl. e (it. bella donna, „femeie frumoasă”, din cauză că’n Italia se scotea din ea o apă de toaletă). Mătrăgună.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BELADÓNĂ (‹ fr. {i}) s. f. 1. (BOT.) Mătrăgună. 2. Preparat farmaceutic din frunze și rădăcini de b. (1), bogate în alcaloizi, care, în doze mici, are acțiune antispastică, sedativă (ex. atropina, hiosciamina, scopolamina).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink