BEEP BIP/ s. n. semnal sonor de avertizare emis de un aparat de comunicații; țiuit. (< engl. beep-beep)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

beep s.n. Semnal sonor de avertizare emis de un aparat de comunicații; țiuit, piuit ◊ „Viața mea e ritmată de sunetul beep-erului care de câte ori sună îți dă ceva de făcut. Dar fiecare beep înseamnă business.” ◊ „22” 5 X 94 p. 13 [pron. bip] (din onomatopeea engl. beep-beep răspândită în întreaga lume o dată cu trimiterea sateliților artificiali în spațiu; cf. fr., it. bip[-bip]; DPN 1982)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink