bazofobie sf [At: DN³ / Pl: ~ii / E: fr basophobie] Teamă morbidă de a cădea din mers.

bazofobíe s.f. (psih.) Teamă morbidă de a cădea în mers. • g.-d. -iei. /<fr. basophobie; cf. gr. μερσ „mers”, τεαμα „teamă”.

BAZOFOBIE s.f. Teama morbidă de a cădea din mers. [Gen. -iei. / < fr. basophobie, cf. gr. basis – mers, phobos – frică].

BAZOFOBIE s. f. teamă patologică de a merge, de a cădea din mers. (< fr. basophobie)

bazofobie s. f., g.-d. art. bazofobiei

BAZO- „mers, deplasare; baze, bazic”. ◊ gr. basis „mers, deplasare, sprijin, bază” > fr. baso-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. bazo-. □ ~cit (v. -cit), s. n., leucocit bazofil; ~citopenie (v. cito-, v. -penie), s. f., absența leucocitelor bazofile din sînge; ~eritrocit (v. eritro-, v. -cit), s. n., globulă roșie cu punctații bazofile, care apare în intoxicațiile cu plumb; ~fil (v. -fil₁), adj., care are afinitate pentru coloranții bazici; ~filemie (v. -fil₁, v. -emie), s. f., ansamblul leucocitelor bazofile din sînge; ~filie (v. -filie₁), s. f., 1. Afinitate pentru coloranții bazici. 2. Creștere excesivă a numărului de leucocite bazofile; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de a cădea din mers.