BASTARDA vb. I. tr. (Agr.) A hibrida. [< germ. bastardieren].

BASTARDA vb. tr. A hibrida. (din germ. bastardieren)

A BASTARDA ~ez tranz. rar (organisme de specii diferite) A face să procreeze, obținând un bastard (cu calități superioare); a încrucișa; a hibrida. /Din bastard

bastard, ~ă smf, a [At: HASDEU, I. C. 75 / Pl: ~rzi, ~e / E: it bastardo] 1-2 (Copil) din afara căsătoriei Si: (pop) bitang, copil de gară, copil de la umbră, fochiu, propteaua-gardului, spur. 2-3 (Zlg; Bot; Pan) (Exemplar) produs din încrucișarea a două animale sau plante de specii diferite Si: corcit, corcitură.

bastárd, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f., adj. (Copil) care este din afara căsătoriei; (copil) nelegitim. 2 s.m., s.f. Analog. (bot., zool.) Plantă sau animal rezultat din încrucișarea a două specii diferite; corcitură. 3 adj. (despre scriere) Batard • pl. -zi, -de. /<it. bastardo, germ. Bastard.

bastardă vb. I. tr. (agron.) A hibrida. • prez.ind. -ez. /<germ. bastardieren.

*BASTARD I. adj. 1 Născut din părinți necăsătoriți ¶ 2 🐒 🌿 Născut din încrucișarea a două rase (vorb. de animale), sau din încrucișarea a două specii (vorb. de plante). II. BASTARD sm., BASTARDĂ (pl. -de) sf. Care s’a născut din părinți necăsătoriți, copil(ă) din flori: avu durerea să vază pe numeroșii săi fii legiuiți și bastarzi sfîșiind țara prin pretențiile lor (BĂLC.) [it.].

BASTARD, -Ă, bastarzi, -de, s. m. și f. 1. Copil născut în afara căsătoriei, copil nelegitim, copil din flori. ♦ (Substantivat) Gînditu-te-ai bastardul de fiu să-l proclamezi? MACEDONSKI, O. I 251. 2. Plantă sau animal rezultat din încrucișarea a două specii diferite; corcitură. V. hibrid.

BASTARD, -Ă, bastarzi, -de, s. m. și f. 1. Copil nelegitim. 2. Plantă sau animal rezultat din încrucișarea a două specii deosebite; corcitură. – It. bastardo.

BASTARD, -Ă s.m. și f. 1. Copil din flori, nelegitim. 2. Plantă sau animal rezultat din încrucișarea a două specii diferite; corcitură. V. hibrid. [< it. bastardo].

BASTARD, -Ă adj., s. m. f. 1. (copil) conceput în afara căsătoriei; nelegitim. 2. hibrid. (< it. bastardo, germ. Bastard)

BASTARD ~dă (~zi, ~de) m. și f. 1) Copil născut în afara căsătoriei; copil nelegitim. 2) Organism provenit din încrucișarea a două specii diferite; hibrid; corcitură. /<it. bastardo

bastard a. și m. 1. născut din părinți necăsătoriți: fecior de lele, copil din flori; 2. fig. care nu mai are calitățile speciei sale, degenerat sau alterat: neam bastard; 3. scrisoare între ronda și engleza.

*bastárd, -ă s. și adj. (it. bastardo, din basto [și fr. bátard din bát], tarniță, șea ordinară ca a conductorilor de catîrĭ, pin aluz. la relațiunile acestor conductorĭ cu servitoarele de hanurĭ, adică „copil de tarniță”. De aci și germ. bastard. V. baĭstruc). Copil natural (din părințĭ necăsătorițĭ între eĭ). Fig. Degenerat pin corcirea rea: rasă bastardă. Litere bastarde (răŭ zis batarde), un fel de litere intermediare între cursive și rătunde (adică: rătunde aplecate).

*batárd V. bastard.

bastarda vb., ind. prez. 1 sg. bastardez, 3 sg. și pl. bastardează

bastard adj. m., s. m., pl. bastarzi; adj. f., s. f. bastardă, pl. bastarde

bastard adj. m., s. m., pl. bastarzi; adj. f., s. f. bastardă, pl. bastarde

bastard s. m., adj. m., pl. bastarzi; f. sg. bastardă, g.-d. art. bastardei, pl. bastarde

bastard (bastardă), adj. – Nelegitim. It. bastardo. Sec. XIX.

viola bastarda (cuv. it.; fr. basse de viole d’amour; germ. Bastardviole), instr. din familia violelor din sec. 16-17, de dimensiuni intermediare între tipul tenor și bas (V. viole (1)). Acordajul celor 6 coarde (Do-sol-mi-la-re¹ sau La¹-Mi-La-mi-la-re¹) era foarte adecvat pentru executarea acordurilor*. Partida (2) a fost notată prin tabulatură*. Sin. engl.: lyro-viol, lyra-viol sau viollyra.

BASTARD adj., s. 1. adj. natural, nelegitim, (reg.) sărman, (prin Transilv. și Maram.) bitang. (Copil ~.) 2. s. copil din flori, (reg.) fochiu, urzicar, copil de gard, (prin Transilv. și Maram.) bitang, (prin Maram.) mărăndău, (Transilv., Maram., Bucov. și nordul Mold.) șpur, (înv.) copil. (Un copil legitim și un ~.) 3. s. (BIOL.) corcitură, metis, (reg.) corci. (~ul este planta ori animalul rezultate din încrucișarea a două specii deosebite.) 4. adj. (TIPOGR.) batard. (Scriere ~.)

BASTARDĂ s. (Bucov., nordul Mold. și Transilv.) șpuroaică.

BASTARD adj., s. 1. adj. natural, nelegitim, (reg.) sărman, (prin Transilv. și Maram.) bitang. 2. s. copil din flori, (reg.) fochiu, urzicar, copil de gard, (prin Transilv. și Maram.) bitang, (prin Maram.) mărăndău, (Transilv., Maram., Bucov. și nordul Mold.) șpur, (înv.) copil. 3. s. (BIOL.) corcitură, metis, (reg.) corci. (~ este planta ori animalul rezultat din încrucișarea a două specii deosebite.) 4. adj. batard. (Scriere ~.)

BASTARDĂ s. (Bucov., nordul Mold. și Transilv.) șpuroaică.