BASÓN s.n. 1. Fagot. 2. Mod de a cânta la orgă care amintește timbrul de oboi în registrele grave. [< fr. basson, it. bassone].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BASÓN s.n. 1. Fagot. 2. Mod de a cânta la orgă. (din fr. basson, it. bassone)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

BASÓN, basoane, s.n. Instrument de suflat, de lemn; fagot. – Din fr. basson.
Sursa: DOOM (1982) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BASÓN s. v. fagot.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

basón s. n., pl. basoáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

basón n., pl. oane (fr. basson, it. bassone). Fagot. La orgă, sunete care amintesc timbru oboiuluĭ în registrele grave.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink