8 definiții pentru «baritină»   declinări

BARITÍNĂ, baritine, s. f. Sulfat natural de bariu. – Din fr. barytine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BARITÍNĂ s.f. Sulfat natural de bariu. [< fr. barytine].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BARITÍNĂ s. f. sulfat natural de bariu. (< fr. barytine)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BARITÍNĂ, baritine, s. f. Sulfat de bariu natural. – Fr. barytine.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BARITÍNĂ s. (MIN.) barită, spat greu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

baritínă s. f., g.-d. art. baritínei; pl. baritíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

BARITÍNĂ (‹ fr.) s. f. (MINER.) Sulfat natural de bariu, de culoare alb-gălbuie, pînă la cenușie, cu luciu sidefos și aspect de agregate granulare sau sub formă stalactitică. Se formează prin procese foarte variate: hidrotermale, de precipitație și diageneză în mîluri de mare adîncă. Se utilizează în ind. chimică, a pielăriei și la săparea sondelor pentru îngreunarea noroiului de foraj; barită.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

baritină , (engl.= barite) BaSO4, s. rombic, cu habitus tabular; min. cu G mare (G = 4,68), ceea ce face să fie utilizat în prepararea noroiului de foraj. Este un min.: hidrotermal , de temperatură joasă sau de precipitație și diageneză în mâlurile de mare adâncă. In România, s-a exploatat la Somova (Dobr. N), Ostra (C. Orient.) și se găsește in mâlurile carbonatice din Oc.Pacific.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink