13 definiții pentru «baretă»   declinări

BARÉTĂ1, barete s. f. 1. Bentiță îngustă de piele cu care se încheie un pantof. 2. Bucată îngustă de metal fixată transversal pe un obiect tot de metal (tabacheră, decorație etc.). 3. Panglică de decorație; semn distinctiv al unei decorații care reproduce desenul panglicii și se poartă în locul decorației. – Din fr. barrette.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BARÉTĂ2, barete, s. f. (Rar) Bonetă de postav sau de catifea, în trei sau patru colțuri, purtată de preoții catolici și, în trecut, de unii soldați din Occident. – Din fr. barrette.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BARÉTĂ1 ~e f. 1) Curelușă îngustă (de piele, de pânză etc.) cu care se încheie un pantof. 2) Ornament de metal, în formă de lamelă îngustă, fixată transversal pe un obiect (medalie, tabacheră etc.). 3) Semn distinctiv al unei decorații, care se poartă în locul acesteia. /<fr. barette, it. baretta
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BARÉTĂ2 ~e f. Pălărie purtată de cardinali. /<fr. barette
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BARÉTĂ1 s.f. 1. Bentiță (de piele, de pânză etc.) care încheie un pantof. 2. Lamelă de metal care se fixează transversal pe un obiect (medalie, tabacheră etc.). [< fr. barrette, it. baretta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BARÉTĂ2 s.f. (Rar) Pălăria roșie a cardinalilor; tichie. [< it. baretta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BARÉTĂ1 s. f. 1. bentiță (de piele, de pânză) care încheie un pantof. 2. lamelă de metal care se fixează transversal pe o medalie, tabacheră etc. 3. perete de beton (armat) turnat în teren pentru lucrări de fundații. 4. pânză cauciucată pe care se implantează ace pentru pieptănatul fibrelor textile. (< fr. barrette)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BARÉTĂ2 s. f. pălărie roșie purtată de cardinali. (< it. baretta)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BARÉTĂ1, barete s. f. 1. Bentiță îngustă de piele cu care se încheie un pantof. 2. Bucată îngustă de metal fixată transversal pe un obiect tot de metal (tabacheră, decorație etc.). – Fr. barrette.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BARÉTĂ2, barete, s. f. (Rar) Căciuliță de postav sau de catifea, cu trei sau patru colțuri, purtată de unii preoți și, în trecut, de unii soldați. – Fr. barrette.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

barétă (bentiță, bonetă) s. f., pl. baréte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

1) barétă f., pl. e (fr. barrette, d. it. barretta. V. bărată și beretă). Bereta (tichia) roșie a cardinalilor.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

2) barétă f., pl. e (fr. barrette, dim. d. barre, bară). Fășie de piele cu care se încheĭe o gheată orĭ de metal așezată transversal pe panglica uneĭ medaliĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink