BARATĂ, barate, s. f. Aparat folosit pentru omogenizarea unor grăsimi vegetale în procesul de producție. – Din fr. baratte.

barátă s.f. 1 Aparat de omogenizare și emulsionare, folosit la fabricarea margarinei. 2 (text.) Tobă metalică, cu perete dublu pentru răcire, fixată la dispozitivul în care se tratează celuloza pentru obținerea fibrelor de viscoză. • pl. -e. /<fr. baratte.

BARATĂ s.f. 1. Aparat cu ajutorul căruia se fabrică untul și unele grăsimi vegetale. 2. (Text.) Tobă metalică cu perete dublu pentru răcire la dispozitivul în care se tratează celuloza pentru obținerea firelor de viscoză. [< fr. baratte].

BARATĂ s. f. 1. aparat cu ajutorul căruia se fabrică untul și unele grăsimi vegetale. 2. tobă metalică cu perete dublu pentru răcire la dispozitivul în care se tratează celuloza pentru obținerea firelor de viscoză. (< fr. baratte)

BARAT, -Ă, barați, -te, adj. 1. (Despre un drum, o intrare) Care este închis, a cărui trecere este împiedicată sau interzisă. 2. (Despre un text, o cifră, o literă etc.) Peste care s-a tras o linie; anulat. – V. bara. Cf. fr. barré.

barat³, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: bara] 1 (D. circulație) Care este oprită. (D. dramuri, intrări) Care este închis. 3 (D. texte, cifre, litere etc.) Peste care s-au tras linii.

barát¹, -ă adj. 1 (despre drumuri, intrări etc.) Care este închis, blocat; a cărui trecere este împiedicată sau interzisă. 2 (despre texte, litere, cifre etc.) Peste care s-a tras una sau mai multe linii. • pl. -ți, -te. /v. bara; cf. fr. barré.

BARAT, -Ă, barați, -te, adj. 1. (Despre un drum, o intrare) Care este închis, a cărui trecere este împiedicată sau interzisă. 2. (Despre un text, o cifră, o literă etc.) Peste care s-a tras una sau mai multe linii; anulat. – V. bara. Cf. fr. barré.

BARAT, -Ă, barați, -te, adj. 1. (Despre un drum, o intrare) Care este închis, a cărei trecere este împiedicată sau interzisă. 2. (Despre un text scris) Peste care s-a tras o bară sau o linie cu scopul de a face nevalabil; (despre o indicație scrisă sau, p. ext., despre obiectul pe care se află indicația) peste care s-a tras o bară pentru a o deosebi de altă indicație. Tramvaiul 15 barat.

BARAT, -Ă, barați, -te, adj. 1. (Despre un drum, o intrare) Care este închis, a cărui trecere este împiedicată sau interzisă. 2. (Despre un text scris) Peste care s-a tras o bară în scopul de a-l anula. ♦ Peste care s-a tras o bară spre a-l deosebi de altă indicație. Tramvaiul 6 barat. – V. bara.

barată s. f., g.-d. art. baratei; pl. barate

barată s. f., g.-d. art. baratei; pl. barate

barată s. f., pl. barate

BARAT adj. v. zăgăzuit.

BARAT adj. stăvilit, zăgăzuit. (O apă ~.)