BAR¹, bari, s. m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii. – Din fr. bar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BAR², baruri, s. n. (La unele jocuri de copii) Spațiu, loc de odihnă și de refugiu dinainte stabilit de jucători (la „ulii și porumbeii”, „leapșa” etc.) – et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BAR³, baruri, s. n. 1. Local în care se vând băuturi alcoolice, cafea etc. și în care consumatorii stau de obicei în picioare sau pe scaune înalte în fața unei tejghele; p. restr. tejghea la care se servesc băuturi. ♦ Dulap sau compartiment într-un dulap, în care se țin sticlele cu băuturi alcoolice (fine). 2. Local de petrecere, cu băuturi, dans, program de varietăți etc.; cabaret. – Din fr. bar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BAR¹ ~i m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice, egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafață de un centimetru pătrat. /<fr., engl. bar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BAR² ~uri n. 1) Local public, unde consumatorii stau în picioare sau așezați pe niște scaune înalte în fața tejghelei. 2) Local luxos de noapte cu program muzical-distractiv; cabaret. 3) Dulap special sau compartiment al unui dulap, unde se păstrează sticle cu băuturi alcoolice. /<fr. bar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

-BAR Element secund de compunere savantă cu semnificația „greu”, „greutate”, „presiune”. [< fr. -bare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BAR s.m. Unitate de măsură a presiunii, reprezentând presiunea exercitată de o forță de o megadină pe o suprafață de 1 cm². [< fr. bar].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BAR s.n. 1. Local public în care consumatorii sunt serviți stând în picioare sau pe scaune speciale, în fața unor mese înalte în formă de tejghea. ♦ Tejghea, masă (având uneori o instalație specială) într-un restaurant, într-o bodegă etc., la care se servesc și se prepară băuturile. ♦ Mobilă, separată sau montată în interior, într-o casă, în care se așază băuturi, pahare, tutun și prăjituri. 2. Local de lux unde se petrece, cu muzică, dans etc.; cabaret. [Pl. -ruri. / < engl., fr. bar].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BAR¹ s. n. 1. local public în care consumatorii sunt serviți stând în picioare sau pe scaune înalte, în fața unei tejghele. ◊ tejghea (specială) într-un restaurant etc., la care se servesc și se prepară băuturile. ◊ mobilă, separată sau montată într-un interior, într-o casă, în care se așază băuturi, pahare, tutun și prăjituri. 2. cabaret. (
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BAR, baruri, s. n. 1. Local public unde consumatorii sunt serviți stând în picioare sau pe scaune speciale, în fața unei mese înalte, în formă de tejghea; (prin restricție) tejghea în localurile publice, la care se servesc băuturi. 2. Local luxos de petrecere; cabaret. – Fr. bar.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bar (unitate de măsură) s. m., pl. bari
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bar (local, spațiu la un joc) s. n., pl. báruri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

2) bar n., pl. urĭ (fr. d. engl. bar). Debit de băuturĭ spĭrtoase în care se bea stînd în picioare saŭ pe niște scăunele înalte.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

1) bar n., pl. urĭ (fr. barres, pl. d. barre, bară. V. baroŭ). Joc băiețesc în care două tabere staŭ față’n față, ĭar unu ĭese din rînd, și adversaru trebuĭe să-l atingă cu mîna și, astfel, să-l facă captiv (Tabăra care are maĭ mulțĭ captivĭ cîștigă).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BÂR interj. Cuvânt cu care se îndeamnă sau se gonesc oile. – Onomatopee.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BÂR interj. (se folosește pentru a îndemna oile la mers). /Onomat.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BÂR interj. Cuvânt cu care ciobanul îndeamnă sau alungă oile. – Onomatopee.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bîr interj. – 1. Strigăt cu care ciobanii își adună și conduc turmele. – 2. Indică o senzație de frig intens. Creație expresivă; pentru diferitele sale sensuri, cf. Pușcariu, Dacor., I, 84-6. Cu prima accepție, rr bilabial se folosește în mai multe limbi, cf. sp. arre; la al doilea, însăși vibrația imită tremuratul. Cf. și Philippide, II, 700. Dat fiind caracterul evident expresiv, pare curioasă încercarea lui Densusianu, GS, I, 58, de a explica acest cuvînt prin iraniană (cf. Rosetti, II, 111). Der. bîrîiac, s. m. (miel); bîrîi, vb. (a striga oile; a vorbi împiedicat, a mormăi; a trosni). Ultimul uz (cf. Sadoveanu, au bîrîit ca un tunet alte potîrnichi) pare o greșeală datorită confuziei cu pîrîi. Var. a bărăi, care apare în unele dicționare, ar putea fi o ortografie greșită.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bâr interj.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

club-bar s. n., pl. club-báruri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bîr interj. cu care cĭobanu mînă oile (Și litv. búr-búr, interj. de chemat oile; alb. berr, oaĭe, it. Romagna berr, berbece, ș.a.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

bar-cafeneá s.n. Bar în care se bea cafea ◊ „Barul-cafenea [...] a fost desființat. Acum unitatea desface specialități de bombonerie și băuturi pentru acasă.” I.B. 5 VI 72 p. 2 (din bar + cafenea)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

bar-discotécă s.n. Bar cu specific de discotecă ◊ „Anul acesta complexul vine cu noutăți: un camping cu 13 căsuțe cochete suspendate pe stâlpi, un bar-discotecă, al cărui program a debutat sâmbătă cu muzică excelentă, stereofonică și cu orgă de lumini.” I.B. 9 VII 73 p. 3 (din bar + discotecă, după fr. bar-discothèque; DMC 1968)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

bufét-bar s.n. Bufet la care se servesc băuturi ◊ „O altă noutate: bufetul-bar modern amenajat pe un vagon întreg (autorapidul «Săgeata» de pe linia București-Eforie Sud) și bufetul-bar instalat pe o jumătate de vagon (la acceleratul București-Timișoara)” R.l. 8 IX 67 p. 1. ◊ „Clădirea autogării «Grivița» cuprinde și un bufet-bar pentru răcoritoare și gustări.” R.l. 17 XI 75 p. 3; v. și Sc. 14 I 71 p. 5 (din bufet + bar; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 326)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

café-bar s.n. Local unde se servesc cafele și băuturi alcoolice ◊ „Rețeaua comercială din cartierul Drumul Taberei se va mări cu încă patru unități ce urmează să se deschidă în complexele nr. 4 și 11. Este vorba de un cafe-bar, de magazinul universal «Favorit», de o cofetărie și de un bufet-braserie.” I.B. 3 VIII 67 p. 3. ◊ „O scurtă escală la cafe-barul «Carpați». Și, pentru reconfortare, un «Sintonic» cu gheață.” I.B. 22 V 74 p. 6; v. și R.l. 17 X 70 p. 1, Sc. 25 III 74 p. 4 (din cafe[nea] + bar; M. Avram în SCL 3/72 p. 297; DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

club-bár s.n. Club în care se consumă băuturi ◊ „Un club-bar va fi construit chiar pe plajă.” Sc. 30 XI 62 p. 1. ◊ „Student-club barurile câștigă teren [...] La Academia de Stiințe Economice din Capitală clubul-bar este în preajma inaugurării.” R.l. 16 X 68 p. 3 (din club + bar; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 325)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

lácto-bar s.n. Local de consum public cu specific lactat ◊ „În săptămânile care urmează, alte bufete vor fi amenajate în unități lacto-bar și cofetării, iar un bufet «Expres» cu autoservire va fi lărgit cu o secție «Gospodina».” Sc. 15 VI 74 p. 2 (din lacto- + bar; DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

páti-bar s.n. (com.) Bar cu specific de patiserie ◊ „Aprecierile sunt întru totul valabile și în cazul pati-barurilor aparținând întreprinderilor de panificație.” I.B. 17 III 76 p. 4 (din pati[serie] + bar; DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

snack(-bar) s.n. (anglicism) Bufet expres ◊ „Într-un snack-bar din New York au năvălit ieri noapte trei tineri înarmați.” R.l. 9 X 74 p. 6. ◊ „În corpul «B», cumpărătorii vor avea la dispoziție, foarte curând, un restaurant, cofetărie, un snack-bar.” Sc. 14 XII 75 p. 3. ◊ „În 23 săptămâni dăm drumul și la snack în timpul zilei.” R.l. 27 X 92 p. 6; v. și bracá, shop [pron. snéc-bar] (din engl. snack-bar; cf. fr. snack-bar; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

studént-club(-bar) s.n. 1968 Club (bar) al studenților v. club-bar (din student + club [+bar]; M. Avram în SCL 3/72 p. 289293)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BAR-KOCHBA, Simon (?-135 d. Hr.), conducătorul răscoalei iudeilor (132-135) împotriva stăpînirii romane. A pretins că este Mesia.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

point bar (engl.), (rom.= banc arcuit)→ banc arcuit.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

formă-bar (‹ germ. Barform), formă de lied*, cultivată în Minnesang și Meistersang, cu schema AA’B. Primele două secțiuni se numesc Stollen iar cea de-a treia Abgesang. F. cu repriză* iau naștere prin repetarea uneia sau a celor două Stollen. F. muzicală wagneriană (v. operă). A. Lorenz consideră că Preludiul la Tristan și Isolda este concepută în f.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink