BANDULIÉRĂ, banduliere, s. f. Fâșie de piele, stofă etc. trecută de-a curmezișul pieptului, de la umăr la coapsa opusă, spre a susține sabia, pușca etc. ◊ Loc. adv. În bandulieră = purtat de-a curmezișul spatelui sau pieptului. [Pr.: -li-e-] – Din fr. bandoulière.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BANDULIÉRĂ ~e f. Bandă de stofă sau de piele, trecută peste umăr de-a curmezișul pieptului pentru a susține o armă (sabia, pistolul etc.). [Sil. -li-e-] /<fr. bandouliere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BANDULIÉRĂ s.f. Bandă de piele sau de stofă pusă de-a curmezișul pieptului, de care se agață sabia, pușca etc. ◊ În bandulieră = de-a curmezișul pieptului. [Pron. -li-e-. / < fr. bandoulière].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BANDULIÉRĂ s. f. bandă de piele, de stofă, pusă de-a curmezișul pieptului, de care se agață sabia, pușca etc. ♦ în ~ = de-a curmezișul pieptului. (< fr. bandoulière)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BANDULIÉRĂ, banduliere, s. f. Bandă de stofă, de piele sau de fir (pusă de-a curmezișul pieptului), de care se agață sabia, se atârnă pușca etc. ◊ Loc. adv. În bandulieră = de-a curmezișul spatelui. Armă în bandulieră. [Pr.: -li-e-] – Fr. bandoulière.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

banduliéră s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. banduliérei; pl. banduliére
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

banduliéră f., pl. e (fr. bandoulière, d. sp. bandolera, curea de purtat pușca pe umăr). În bandulieră, atîrnînd pe umăr: a purta mantaŭa (făcută colac), pușca saŭ sabia în bandulieră. La Dion. Eclis. pantelir, pl. e, curea de pușcă saŭ de sabie atîrnată de umăr (după germ. bandelier saŭ rus. bandelér). V. pereviz.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink