2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bancheta vi [At: DA / Pzi: ~tez / E: fr banqueter] (Frr) A lua parte la banchete1 (1)

*BANCHETA (-etez) vb. intr. A se ospăta, a lua parte la un banchet: invitații au banchetat pînă după miezul nopții [fr. banqueter].

banchetà v. a da un banchet, a petrece în banchete.

BANCHETĂ, banchete, s. f. 1. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează; bancă1 sau canapea montată în vehicule. 2. Porțiune orizontală, în formă de treaptă, amenajată în lungul unui terasament. 3. (În echitație) Obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă. – Din fr. banquette.

banche sf [At: I. IONESCU, M. 706 / V: (înv) banchet / Pl: ~te / E: fr banquette] 1 Bancă2 (1) mică (și capitonată, umplută, de obicei, cu păr de animale, câlți etc.) fără spătar. 2-3 Bancă2 (1) sau (canapea montată în vehicule). 4 (Înv; imp) Șir de lucruri întinse pe pământ, unul lângă altul, formând un fel de banc3 (1). 5 (Îs) ~ de tragere Bandă îngustă de teren sau de zidărie pe care stau trăgătorii, la adăpostul parapetelor lucrărilor de fortificații. 6 Porțiune orizontală, în formă de treaptă, într-o lucrare de terasament. 7 Construcție accesorie a unui dig. 8 (Ech) Obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă.

banchétă s.f 1 Bancă mică (capitonată), fară spetează. 2 Bancă sau canapea montată în vehicule. ◆ Spec. Canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată. 3 Porțiune orizontală, relativ îngustă, în formă de treaptă, amenajată în lungul unui terasament sau al unui taluz, pentru a-i spori stabilitatea. ◆ Rambleu format din excedentul de material excavat. 4 (hidrotehn.) Construcție accesorie a unui dig. 5 (milit.) Banchetă de tragere = bandă îngustă de teren sau de zidărie pe care stau trăgătorii, la adăpostul parapetelor lucrărilor de fortificații. 6 (echit.) Obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă. 7 (geomorf.) Banchetă litorală = platformă de abraziune foarte îngustă care se formează la piciorul unei faleze stîncoase în timpul fluxului sau al furtunilor. • pl. -e. și (înv.) banchét s.n. /<fr. banquette.

*BANCHE (pl. -ete) sf. 1 Bancă fără spate, mai adesea îmbrăcată cu postav sau cu piele (🖼 344): în interiorul unui vagon... stau înghesuite, pe banchete și în picioare, treizeci... de persoane (CAR.) 2 🎖️Ridicătură de pămînt pe care se suie soldatul ca să tragă cu pușca pe deasupra parapetului [fr. banquette].

BANCHETĂ, banchete, s. f. 1. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează; bancă1 sau canapea montată în vehicule. 2. Porțiune orizontală, în formă de treaptă, într-o lucrare de terasament. 3. (În echitație) Obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă – Din fr. banquette.

BANCHETĂ, banchete, s. f. Bancă mică fără spetează (de obicei capitonată); bancă sau canapea în vagoanele de cale ferată. Herault pe banchetă citește. CAMIL PETRESCU, T. II 609. Și dacă lenea și lipsa de dragoste pentru priveliștile naturii te țin pironit pe bancheta ta... auzi vîjtind pe sub vagon o apă repede. VLAHUȚĂ, O. A. III 32. Mititelul... [este] al d-voastră? întreabă conductorul, arătînd pe ofițerașul de vînători care s-a suit cu picioarele pe bancheta de catifea. CARAGIALE, O. II 196.

BANCHETĂ, banchete, s. f. 1. Bancă mică (capitonată) fără spetează; bancă sau canapea montată în vehicule, pe care stau oamenii. 2. Porțiune orizontală, de forma unei trepte, într-o lucrare de terasament. – Fr. banquette.

BANCHE s.f. 1. Bancă mică fără spetează; (spec.) canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată. 2. Fîșie orizontală de-a lungul șanțurilor unei șosele. 3. Banchetă litorală = treaptă îngustă de abraziune formată la piciorul unei faleze. [< fr. banquette].

BANCHE s. f. 1. bancă mică fără spetează; canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată. 2. suprafață orizontală, platformă pe un taluz ori la baza lui, spre a-i spori stabilitatea. ◊ rambleu format din excedentul de material excavat. ◊ fâșie orizontală de-a lungul unui terasament. 3. (echit.) obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă. 4. ~ litorală = platformă de abraziune îngustă la piciorul unei faleze. (< fr. banquette)

BANCHETĂ ~e f. 1) Bancă mică, capitonată (cu sau fără spetează), montată în unele vehicule. 2) Porțiune orizontală, în formă de treaptă, de-a lungul unui terasament. /<fr. banquette

banchetă f. 1. bancă mică, fără spate șl căptușită (mai ales la teatru și în vagoane); 2. ridicătură de pământ, la poalele și dindărătul unui parapet, de pe care soldații bat cu pușca.

*banchétă f., pl. e (fr. banquette). Bancă mică. Ridicătură de pămînt (la poalele unuĭ parapet) de pe care soldațiĭ trag cu pușca.

*banchetéz v. intr. (fr. banqueter). Ospătez, petrec mîncînd și bînd. – Pop. benchetuĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

banche s. f., g.-d. art. banchetei; pl. banchete

banche s. f., g.-d. art. banchetei; pl. banchete

Intrare: bancheta
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bancheta
  • banchetare
  • banchetat
  • banchetatu‑
  • banchetând
  • banchetându‑
singular plural
  • banchetea
  • banchetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • banchetez
(să)
  • banchetez
  • banchetam
  • banchetai
  • banchetasem
a II-a (tu)
  • banchetezi
(să)
  • banchetezi
  • banchetai
  • banchetași
  • banchetaseși
a III-a (el, ea)
  • banchetea
(să)
  • bancheteze
  • bancheta
  • banchetă
  • banchetase
plural I (noi)
  • banchetăm
(să)
  • banchetăm
  • banchetam
  • banchetarăm
  • banchetaserăm
  • banchetasem
a II-a (voi)
  • banchetați
(să)
  • banchetați
  • banchetați
  • banchetarăți
  • banchetaserăți
  • banchetaseți
a III-a (ei, ele)
  • banchetea
(să)
  • bancheteze
  • banchetau
  • bancheta
  • banchetaseră
Intrare: banchetă
banchetă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • banche
  • bancheta
plural
  • banchete
  • banchetele
genitiv-dativ singular
  • banchete
  • banchetei
plural
  • banchete
  • banchetelor
vocativ singular
plural
banchet1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • banchet
  • banchetul
  • banchetu‑
plural
  • banchete
  • banchetele
genitiv-dativ singular
  • banchet
  • banchetului
plural
  • banchete
  • banchetelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

banche, banchetesubstantiv feminin

  • 1. Bancă mică (capitonată) fără spetează; bancă sau canapea montată în vehicule. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Herault pe banchetă citește. CAMIL PETRESCU, T. II 609. DLRLC
    • format_quote Și dacă lenea și lipsa de dragoste pentru priveliștile naturii te țin pironit pe bancheta ta... auzi vîjîind pe sub vagon o apă repede. VLAHUȚĂ, O. A. III 32. DLRLC
    • format_quote Mititelul... [este] al d-voastră? întreabă conductorul, arătînd pe ofițerașul de vînători care s-a suit cu picioarele pe bancheta de catifea. CARAGIALE, O. II 196. DLRLC
  • 2. Suprafață orizontală, platformă pe un taluz ori la baza lui, spre a-i spori stabilitatea. MDN '00
    • 2.1. Rambleu format din excedentul de material excavat. MDN '00
    • 2.2. Porțiune orizontală, în formă de treaptă, amenajată în lungul unui terasament. DEX '09 DN
  • 3. echitație Obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă. DEX '09 MDN '00
  • 4. Banchetă litorală = treaptă îngustă de abraziune formată la piciorul unei faleze. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.