O definiție pentru banțig
Etimologice
banțig (-guri), s. n. – Ferestrău mecanic. Germ. Bandsäge. Termen industrial.
Intrare: banțig
banțig substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)