baltagíu, baltagíi, s.m. (înv.) soldat pionier, înarmat cu un baltag, din garda saraiului.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

baltagíŭ m. (turc. baltağy). Vechĭ. Soldat armat cu baltag.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink