8 definiții pentru «balsamic»   declinări

BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -ce, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. – Din fr. balsamique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BALSÁMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de balsam; propriu balsamului. /<fr. balsamique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BALSÁMIC, -Ă adj. De balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține balsam (1). [Cf. fr. balsamique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BALSÁMIC, -Ă adj. de balsam. ◊ care are însușirile balsamului (1). (< fr. balsamique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -e, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. – Fr. balsamique.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BALSÁMIC adj. v. aromat, aromatic, îmbălsămat, îmbătător, înmiresmat, parfumat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

balsámic adj. m., pl. balsámici; f. sg. balsámică, pl. balsámice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

balsámic, -ă adj. (d. balsam; fr. balsamique). Care are proprietățile balsamului: virtute balsamică.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink