BALEIÉRE s.f. (Fiz.) Acțiunea de a baleia. [Pron. -le-ie-. /< baleia].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
baleiére s. f., g.-d. art. baleiérii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BALEIÁ vb. I. tr. A parcurge cu un fascicul electronic suprafața ecranului luminescent al unui tub catodic. [Pron. -le-ia. / < fr. balayer, cf. balai – mătură].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BALEIÁ vb. tr. 1. a parcurge cu un fascicul electronic suprafața ecranului luminescent al unui tub catodic. 2. (fig.) a mătura. (< fr. balayer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
baleiá vb., ind. prez. 3 sg. baleiáză; conj. prez. 3 sg. și pl. baleiéze; ger. baleínd
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
baleiá vb. I A trece rapid în revistă ◊ „Această (de)sagă melodramatică plină de «indienisme» baleiază decenii bune de istorie americană.” ◊ „22” 125/95 p. 12 (din fr. balayer)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink