BÂLC s. v. băltoacă, mlaștină, mocirlă, smârc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bîlc n., pl. urĭ (cp. cu bulhac). Est. Rar. Bulhac.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

BALC (BALIȚA), voievod al românilor din Maramureș, fiul lui Sas și nepotul lui Dragoș. După alungarea lor din Moldova, odată cu „descălecarea” lui Bogdan, B. și fratele său Drag se întorc în Maramureș, unde primesc din partea regelui Ungariei, Ludovic de Anjou, importante feude.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BALC, com. în jud. Bihor, pe Barcău; 3.719 loc. (1991). Biserică (sec. 13).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink