BALASTÁ, balastez, vb. 1. Tranz. A acoperi cu balast (2) o șosea, un teren etc. – Din fr. ballaster.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

A BALASTÁ ~éz tranz. (șosele, terenuri, terasamentul căilor ferate etc.) A acoperi cu balast. /<fr. ballaster
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BALASTÁ vb. I. tr. 1. A acoperi cu balast (2) o șosea, un teren etc. 2. (Mar.) A încărca balastul la bordul navei. [< fr. ballaster].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BALASTÁ vb. tr. 1. a acoperi cu balast o șosea, un teren. 2. a încărca cu balast o navă, o mașină agricolă; a lesta. (< fr. ballaster)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BALASTÁ, balastez, vb. I. Tranz. A acoperi cu balast (2) o șosea, un teren etc. – Fr. ballaster.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

A balasta ≠ a debalasta
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

balastá vb., ind. prez. 1 sg. balastéz, 3 sg. și pl. balasteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

balastéz v. tr. (fr. ballaster). Acoper cu balast (o cale).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink