16 definiții pentru balan, bălan   declinări

BALÁN1 s. m. Mic crustaceu fixat pe rocile litorale sau pe cochilii. (< fr. balane, lat. balanus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂLÁN, -Ă, bălani, -e, adj. (Pop.) 1. (Despre oameni sau părul lor) Blond. ♦ (Substantivat, m.; ir.) Dracul. 2. (Despre animale) Plăvan. ♦ (Substantivat) Nume care se dă unor animale domestice cu părul alb. – Băl + suf. -an.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂLÁN, -Ă, bălani, -e, adj. 1. (Despre oameni sau părul lor) Blond. ◊ (Substantivat, m.; ir.) Dracul. 2. (Despre animale) Plăvan. ◊ (Substantivat) Nume care se dă unor animale domestice cu părul alb. – Băl + suf. -an.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

bălán (pop.) adj. m., pl. băláni; f. bălánă, pl. băláne
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂLÁN adj. v. blond.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STÂRC BĂLÁN s. v. egretă, stârc alb.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂLÁN, -Ă, bălani, -e, adj. 1. (Despre oameni) Blond. ♦ (Substantivat, m.; ir.) Dracul. 2. (Despre animale) Cu părul alb; plăvan. ♦ (Substantivat) Nume care se dă unor animale domestice cu părul alb. Adăp bălanul și-l încalec (STANCU). – Din băl + suf. -an.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bălán adj. m., pl. băláni; f. sg. bălánă, pl. băláne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bălan a. de coloare între alb și galben sau auriu (se zice mai ales de față și de păr). [Derivat din băl cu sufixul an: varianta bălaiu e analogică (cf. laiu)]. ║ m. bou sau cal cu părul aproape alb: hi! bălane !
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

bălán, -ă adj. (vsl. bĭelŭ, alb., cu sufixu an). Bălaĭ, blond (ob. maĭ mult la masc.): om, boŭ, cal bălan. Bălan să v’aleagă (cele ce spunețĭ), dracu s’aleagă (să’nțeleagă) vorbele voastre (Bălan pin antiteză îld. cel negru = dracu).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

BĂLAN 1. Oraș în jud. Harghita, pe Olt; 13.771 loc. (1991). Expl. de pirite cuprifere și prelucr. primară a acestora. Fabrică de tricotaje. Declarat oraș în 1967. 2. Com. în jud. Sălaj, pe Almaș; 4.512 loc. (1991). Două biserici de lemn (sec. 17), cu bogat decor sculptat.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂLAN,Grigore (1896-1944, n. sat Blăjenii de Sus, Bistrița-Năsăud), general român. A comandat divizia 2 Munte pe Frontul de Est (1941-1944). A căzut eroic în zona Arcuș, pe Frontul de Vest, în luptele pentru eliberarea Transilvaniei.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂLAN, Nicolae v. Nicolae.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂLAN, Ștefan (1913-1991, n. Brăila), inginer constructor român. Acad. (1963), prof. univ. la București. Lucrări în domeniul mecanicii teoretice și aplicate, calculul construcțiilor și teoria plasticității. Lucrări de istorie a științei și tehnicii.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

NICOLAE BĂLAN (1882-1955, n. sat Blăjenii de Sus, jud. Bistrița-Năsăud), mitropolit român. M. de onoare al Acad. (1920), prof. la Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu. Luptător pentru Marea Unire (1918), membru al organizației culturale ASTRA. Mitropolit al Ardealului (1920-1955). A apărat autonomia Bisericii Ortodoxe Române, militând pentru acceptarea principiilor Statutului Organic șagunian în organizarea acesteia. Îndrumător al școlilor secundare (până în 1948), a înființat unele noi; a construit numeroase biserici și case parohiale (paraclisul și biblioteca Academiei Teologice din Sibiu). Unul dintre marii ecumeniști ai perioadei interbelice. Lucrări: „Chestiunea bisericească din România și autonomia bisericii noastre”, „Evanghelia și democrația”, „Ortodoxia în mijlocul frământărilor de azi”, „Biserica și viața”.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

calu’ bălan expr. (er.) penis.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink